Shakespeare a creat lumea în sapte zile.
În prima zi a fãcut cerul, muntii si prãpãstiile sufletesti.
În ziua a doua a facut râurile, mãrile, oceanele
Si celelalte sentimente ---
Si le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei si Ofeliei,
Lui Othello si altora,
Sa le stapâneasca, ei si urmasii lor,
În vecii vecilor.
În ziua a treia a strâns toti oamenii
Si i-a învãtat gusturile:
Gustul fericirii, al iubirii, al deznãdejdii,
Gustul geloziei, al gloriei si asa mai departe,
Pâna s-au terminat toate gusturile.
Atunci au sosit si niste indivizi care întârziaserã.
Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compãtimire,
Si le-a spus cã nu trebuie decât sã se facã
Critici literari
Si sã-i conteste opera.
Ziua a patra si a cincea le-a rezervat râsului.
A dat drumul clovnilor
Sã facã tumbe,
Si i-a lãsat pe regi, pe împãrati
Si pe alti nefericiti sã se distreze.
În ziua a sasea a rezolvat unele probleme adminstrative:
A pus la cale o furtunã,
Si l-a învãtat pe regele Lear
Cum trebuie sa poarte coroanã de paie.
Mai rãmãseserã câteva deseuri de la facerea lumii
Si l-a creat pe Richard al III-lea.
În ziua a saptea s-a uitat dacã mai era ceva de fãcut.
Directorii de teatru si umpluserã pãmântul cu afise,
Si Shakespeare s-a gândit ca dupã atâta trudã
Ar merita sa vadã si el un spectacol.
Dar mai întâi, fiindcã era peste mãsurã de istovit,
S-a dus sa moarã putin.